Clasicist excepțional, a stabilit schema stratigrafică a Histriei romane și a datat intrarea Dobrogei în provincia Moesia.
Studii preuniversitare la Sascut (jud. Bacău) și Timişoara.
Liceul Clasic Mixt “Sf. Iosif” (1952-56) - București.
profesor asociat la Universitatea din București
profesor asociat la Universitatea Ovidius din Constanța.
Co-responsabil științific la Histria (1990-1999) și responsabil științific (2000-2010).
Premiul “Vasile Pârvan” al Academiei Române (1982).
Premiul “Remus Opreanu” pentru arheologie al Instituției Prefectului Județului Constanța (2008).
Doctor honoris causa al Univ. Ovidius (2010).
Autor a 12 volume și peste 135 studii și articole:
A contribuit la Istoria Românilor, II, Bucureşti 2001; Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României, Bucureşti, 2000; Enciclopedia Civilizaţiei Romane, Bucureşti 1982 (ed. D. Tudor).
Viața economică din Dobrogea romană, sec. I-III e.n., 1977.
Histria VI. Les thermes romains, București-Paris, 1982.
index Inscripțiile din Scythia Minor grecești și latine. Vol. II. Tomis și teritoriul său, București, 1987 (aut. I. Stoian).
La Dobroudja romaine, Bucureşti 1991 (colab.).
Alexandru cel Mare, Bucureşti 1993.
Fântânele. Contribuţii la studiul vieţii rurale în Dobrogea romană (colab.), București 1998.
Histria X. La céramique romaine des Ier‐IIIe siècles ap. J.‐C., Bucarest, 2000.
Halmyris. Monografie arheologică I, Cluj-Napoca 2003 (colab.).
Histria. Un ghid-album, Constanța, 2005 (colab. M. Angelescu).
Histria XIII. La basilique épiscopale, Bucarest, 2007.
Opuscula Scythica. Grecs et Romains au Bas Danube, București, 2009;
Stratigrafia Histriei romane târzii în lumina săpăturilor din 1969 şi 1970 în sectorul Central, Pontica, 4, 1971, 155–72 (colab.).
Contribuţii stratigrafice la urbanistica Histriei romane (secolele II–VI e.n.), RMM.MIA, 43, 1974, 1, 5–15 (colab.).
În legătură cu statutul juridic al oraşului Tomis în epoca romană, Pontica, VIII, 1975, 115–24.
Relations comerciales entre l'Occident et la Scythie Mineure. Dans : Atti del Convegno L'Adriatico nei rapporti tra Mediterraneo e penisola balcanica nell'antichità (Lecce-Matera 1973), Taranto 1983, 310–2.
Burebista et la Dobroudja, Thraco-Dacica, 4, 1983, 1–2, 45–58.
De nouveau autour de l’urbanisme d’Histria et de Tropaeum Traiani, Dacia N.S., XXIX, 1985, 139–46.
Quelques aspects de la crise économique en Dobroudja aux IIe–IIIe siècles de n.è., Krise-Krisenbewußtsein-Krisenbewältigung. Ideologie und geistige Kultur im Imperium Romanum während des 3. Jahrhunderts, Haale–Salle, 1988, 109–11.
Das Römische Histria, Xenia, Konstanz, 25 (Histria. Eine griechenstadt an der rumänischen schwartzmeerküste), 1990, 233–46.
Römische Städte im Donauraum, Die römische Stadt im 2. Jahrhundert n. Chr.–Der Funktionswandel des öffentlichen Raumes. Kolloquium Xanten 2.–4.5. 1990., Köln–Bonn, 1992, 63–7; Nouvelles contributions concernant l’urbanisme d’Histria, Ktema, 19, 1994, 195–208 (colab.).
À propos de l’urbanisme dans la Dobroudja romaine. Dans : R. Frei-Stolba/H. E. Herzig (éds.), La politique édilitaire dans les provinces de l’Empire romain, IIème–IVème siècles après J.-C. Actes du IIe colloque roumano-suisse, Berne, 12–19 septembre 1993, Berne 1995, 11–7.
Contributo alla storia del cristianesimo nella Scizia Minore, în M. Ciho/V. Nistor/D. Zaharia (éds.), In honorem emeritae Ligiae Bârzu. Timpul istoriei, I. Memorie şi patrimoniu, Bucureşti 1997, 167–78.
De nouveau autour de l’annexion romaine de la Dobroudja, în : I. Piso (ed.) Die römischen Provinzen. Begriff und Gründung, Cluj-Napoca 2008, 271–9.
