Liceul “Alexandru Donici” din Chişinǎu (trei ani) dar, datoritǎ refugiului din 1940, a terminat liceul la actualul Colegiu Naţional “Cantemir Vodǎ”din Bucureşti, în anul 1943.
1943 - incorporat şi repartizat la Şcoala de ofiţeri de Rezervǎ din Infanterie de la Ploieşti, mutatǎ ulterior la Slǎnic-Prahova. A fost eliberat la sfârşitul anului 1944, cu gradul de sublocotenent de rezervǎ.
În primii ani de activitate a participat la sǎpǎturile de la Glina (sub conducerea M. Petrescu-Dîmboviţa), api la cele de la Zimnicea, Glǎvǎneştii Vechi şi Corlǎteni (sub conducerea Prof. Ion Nestor), la Verbicioara, Balta Verde şi Gogoşu (sub conducerea Prof. D. Berciu şi la Garvǎn (sub conducerea Prof. Gh. Ştefan).
A efectuat cercetǎri arheologice pe întreg teritoriul României, fiind în colective complexe de cercetare, cum ar fi cel care a studiat regiunea Porţilor de Fier (jud. Mehedinţi) sau Valea Jijiei (jud. Iaşi)
Alte şantiere: Bǎile Herculane, Liubcova, Sviniţa (în Banat), Drǎgǎneşti-Tecuci (în Moldova), Feldioara (în Transivania), Ciumeşti, Oarţa de Sus (în Maramureş), Silişteni şi Orlea (în Oltenia), Giuleşti, Greaca, Dudeşti, Aldeni, Bogata, Boian, Ipoteşti, Radovanu, Izvoarele, Cuneşti (în Muntenia), Luncaviţa, Techirghiol (în Dobrogea).
Zona fostelor lacuri Greaca şi Boian, dar şi în zona comunei Radovanu (jud. Cǎlǎraşi), în perioada 1960-1991. În punctul „Valea Coadelor” (Radovanu) a descoperit o aşezare fortificatǎ, aparţinând perioadei eneolitice (faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa), cu patru nivele de locuire - singura de acest gen din România.
1968 - 1991 - cercetǎtor principal III
Secretar de redacţie pentru revistele institutului, „Materiale şi cercetǎri de arheologie” şi „Studii şi cercetǎri de istorie veche” devenitǎ „Studii şi cercetǎri de istorie veche şi arheologie”.
A lucrat 48 ani în Muzeul Național de Antichități (1950-56) și Institutul de Arheologie (1956-1991)
1974 - premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române pentru „Istoria comunitǎţilor culturii Boian” (1974).
Medalia „Meritul ştiinţific” acordatǎ prin Decretul nr. 739 al Consiliului de Stat, din 26 septembrie 1966.
Medalia primitǎ din partea filialei Academiei de Şiinţe din Cracovia (Polonia), în anul 1974.
Titlul de excelenţǎ acordat de Institutul Internaţional de Antropologie din Salt Lake City, Statul Utah, Statele Unite ale Americii, pentru întreaga activitate desfǎşuratǎ în domeniul arheologiei.
Cetǎţean de onoare al localitǎţilor Cǎlugǎreni (jud Giurgiu) şi Radovanu (jud. Cǎlǎraşi).
Membru al Societăţii de Retrologie Agrară – Bucureşti – din 22 decembrie 1971, pană în 2008.
Cărţi de autor:
Cărţi în colaborare:
Studii individuale, articole, rapoarte:
1971 – Neoliticul judeţului Tulcea, Peuce, 2, p. 11-18.
1987 – Les tombes tumulaires á ocre du nord de la Moldavie. In: Tasić-Srejović (eds.), Hügelbestattung in der Karpaten-Balkan-Zone während der äneolithischen Periode. Internationales Symposium 1985, Beograd, p. 121-126.
1998 – Importanţa cultivǎrii plantelor în epoca neoliticǎ pe teritoriul Munteniei, Cercetǎri istorice, 17/1, p. 101-112. 1998 - Quelques données concernant les chaussures de l'époque néolithique sur le territoire de la Roumanie, in : Atti del XIII Congresso UISPP, 3, Forli, p. 557-561.
STUDIES, ARTICLES, REPORTS IN COLLABORATION
Două volume cu studii de arheologie, ca şi unele bibliografii realizate de Eugen Comşa au rămas nepublicate.
A aplicat metode moderne, prin colaborarea cu specialişti români sau strǎini cu pregǎtire în domeniile respective (dendrocronologie, chimie, fizicǎ etc.).
A publicat 11 volume şi peste 400 de articole de specialitate, a participat la peste 300 de simpozioane, conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale, dintre care 96 internaţionale, în Europa şi Asia.
A efectuat 49 de cǎlǎtorii de documentare în strǎinǎtate.
Alexandru Vulpe, Eugen Comșa la 70 de ani, SCIVA 44, 1993, 4, p. 321-324.
Stǎnescu, M. Stǎnescu, I. Stǎnescu, Gh. Marinicǎ (coord.), Roata. Strǎveche aşezare din ţara vlahilor, ediţia a III-a revǎzutǎ şi adǎugitǎ, Ploieşti, Printeuro, 2005.
Petrescu-Dîmboviţa, Amintirile unui arheolog, Editura Constantin Matasǎ, Piatra Neamţ, 2006.
Stela Dobrogeanu-Perdix, Paşi în lut, Editura Axa, Botoşani, 2012.