Studii secundare la București.
Gumelniţa - 1925.
(jud. )
Hăbășești (Cucuteni A) - a fost prima așezare neolitică integral cercetată și publicată.
Membru al Consiliului Permanent al Uniunii internaţionale de ştiinţe pre şi protoistorice (din 1932)
Membru al Institutului Italian de pre şi protoistorie, Florenţa (din 1961).
Membru al Institutului German de Arheologie (din 1980)
Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române (1930)
Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române (1976)
Laureat al premiului de stat cl. IlI-a (1950) şi cl. Il-a (1955).
Volume
L’ età del ferro nel Piceno, Bucureşti, 1929, 214 p. + lO pl.
Hăbăşeşti, Monografie arheologică, Bucureşti, 1954, 606 p. (în colaborare).
Necropola de incineraţie din epoca bronzului de la Cîrna, Bucureşti, 386 p + 163 ;
Hăbăşeşti, satul neolitic de pe Holm, Bucureşti, 1967, 53 p. + 63 fig.
Muzeul Naţional de Antichităţi, Bucureşti, 1968, 107 p. + 87 fig.
Arta neolitică in România, Bucureşti, 1968, 100 p. + 50 pl.
L’arte preistorica in Romania fino al inizio del I etâ del ferro, Firenze, 1972, 266 p. + VI pl.
Arta preistorică in România, Bucureşti, 1974, 512 p. (491 fig. în text).
Articole
Fouilles de Gumelniţa, în Dacia II (1925), p. 29 — 103.
La station préhistorique de Bonţeşti, Dacia, III — IV (1927 — 1932), 88 — 114.
La plastique anthropomorphe en argile de la civilisation énéolithique balkano danubienne, în Jahrbuch für Prähistorische und Etnographische Kunst, Berlin, 1932—1933, p. 49—72.
La station préhistorique de Traian, în Dacia, IX—X (1941 — 1944), p. 11 — 114.
Originea şi evoluţia culturii Cucuteni, în SCIV, XIV 11163), 1, p. 51 — 78, 2, p. 285 — 318 şi în Arheologia, Varşovia, XIV (1963), p. 1 — 40.
La nécropole tumulaire du première âge du fer de Basarabi, în Dacia, NS, XII (1968), p. 177 — 260.
Edifice destiné au culte découvert dans la couche Boian-Spanţov de la station énéolithique de Căscioarele, Dacia, 1970, p. 5 — 24;
À propos de la plus ancienne culture néolithique de Roumanie, în Studia Balcanica, 5, Sofia, 1971, p. 37 — 50.
Quelques aspects des synchronismes des cultures néo-énéolithiques et de la période de transition à l’âge du bronz dans l’Europe sud-orientale et le monde égéo-anatolien, în „Actes du IIe Congrès international des études du sud-est européen“, Atena, 1972, p. 25—51.
Einige Fragen zur Cucuteni-Kultur im Lichte der Ausgrabungen bei Drăguşeni (N.O der Moldau, SR Rumänien), în Zeitschrift für Archäologie, Berlin, 1973, p. 177 — 196.
Cronologia absolută a eneolilicului românesc in lumina datelor C14, în Apulum, XIV, p. 23-40.
Membru fondator (23 novembre 1935) al organizației profesionale Colegiul Arheologic Român (C.A.R.) care a propus Proiectul de lege intitulat "Pre-proiect de lege pentru protecția Monumentelor și Obiectelor Antice și pentru înființarea Colegiului Arheologic Român" și care avea 86 articole grupate în 13 capitole.
După detenție, ca fost comandant legionar, a fost obligat să semneze ca "D. Vlad".
A mai publicat volumele:
Oameni și cioburi, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, XI, 1993, Călărași.
Închisorile mele, Editura Albatros, București, 1994.
pensionat în 1973.
Eugen Comșa, Dumitrescu Vladimir, EIR 1978, p. 133-134.
Al. Vulpe, Vladimir Dumitrescu (1902-1991), Dacia, NS, XXXV, 1991, p. 229-234.
S. Morintz, Vladimir Dumitrescu (1902-1991), SCIVA 42, 3-4, iulie-decembrie 1991, p. 105-108.
Mircea Petrescu-Dîmbovița, Profesorul Vladimir Dumitrescu (1902-1991), Arheologia Moldovei, XV, 1992, p. 231-232.
Silvia Marinescu-Bîlcu, Le professeur Vl. Dumitrescu a l'occasion de son 75-e anniversaire, Dacia NS, XXI, 1977, p. 351-355.
Silvia Marinescu-Bîlcu, Profesorul Vl. Dumitrescu la 80 de ani, Memoria Antiquitatis IX-XI, 1977-1979, 1985, p. 13-18.
Silvia Marinescu-Bîlcu, La contributions de Vladimir Dumitrescu pour définir le concept de complexe culturel Ariuşd-Cucuteni-Tripolje et pour la connaissance de ses origines et de son évolution interne, Cucuteni aujourd'hui, Piatra Neamt, 1996, p. 27-38.
Ioan Opriș, Istoricii și securitatea, I, Ed. Enciclopedică, 2004, p. 151-180.
