Membru al Comitetului Arheologic înființat în 1864 pe lângă Muzeul Național de Antichități.
Membru fondator - Junimea Românească, societate politică și culturală a studenților români din Franța.
1889 - Academia Română îi acordă „Premiul Năsturel-Herescu” pentru cea mai bună carte românească apărută între 1885-1888: Scrieri Literare și Istorice (care îi apăruse în 1888, în trei volume).
1877 - Academia Română îi acordă „Premiul Năsturel-Herescu” pentru Curs de arheologie. Istoria arheologiei. Studiul introductiv la această știință.
Al. Odobescu, Istoria arheologiei, 1877.
Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900
Traduce: treisprezece poezii ale lui Horațiu, primul cânt al Iliadei, primul cânt al Odiseei și primul cânt al Georgicelor lui Virgiliu.
1853 - Facultatea de Litere de la Sorbona, pe care nu o termină însă, neprezentându-se la examenul de licență.
A fost șef de masă la Postelnicie, apoi procuror la Curtea de Apel București și funcționar la Ministerul Cultelor.
1862 - Alexandru Ioan Cuza îl numește Director în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice.
1863 - Alexandru Ioan Cuza îl numește ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice.
A fost și ministru ad-interim, la Ministerul Treburilor Străine.
1867 - comisar al pavilionului românesc din cadrul Expoziției universale de la Paris, la care a fost expus și tezaurul de la Pietroasa.
1869 - participă la Congresul internațional de antropologie și arheologie istorică de la Copenhaga (împreună cu V.A. Urechia), unde susține lucrarea Antichitățile preistorice ale României.
1870 - este ales membru al Societății Academice Române, la propunerea lui Al. Papiu Ilarian.
1872 - conferința Artele din România în periodul preistoric la Ateneul Român.
1873 - este ales membru corespondent al Institutului Arheologic din Roma.
1879 - este ales secretar general al Academiei Române
Babeș M., Odobescu, arheologul, SCIVA 43, 1992, 2, p. 119–126.
