După 85 de ani arheologii români se află în același stadiu organizatoric, deși anii trecuți între timp au demonstrat necesitatea existenței și funcționării unei structuri organizatorice profesionale care să apere și să promoveze atât breasla cât și pe atât de divizații membri ai ei.
---
Așezată pe baze colegiale, prima organizație profesională a arheologilor din România a fost fondată prin ședința din 23 noiembrie 1935, ședință ce a avut loc într-una dintre sălile sediului de la Universitatea București.
La ședința constitutivă a Colegiului Arheologic Român au participat:
Ceslav Ambrojevici, Grigore Avakian, Vasile Christescu, Grigore Florescu, Harilau Metaxa, Nicolae N. Moroşan, Ion Nestor, Paul Nicorescu, Ion Andriesescu, Dorin Popescu, Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, Ecaterina Vulpe, Radu Vulpe, Hortensia Dumitrescu, Vladimir Dumitrescu, Emil Panaitescu, Gheorghe Ştefan, Constantin Daicoviciu, Dumitru Tudor, Constantin Moisil, Ion Botez și Theofil Sauciuc-Săveanu.
Paul Nicorescu a fost ales Președinte și Theofil Sauciuc-Săveanu și Constantin Daicoviciu, vice-preșidinți.
C.A.R. a propus Proiectul de lege intitulat "Pre-proiect de lege pentru protecția Monumentelor și Obiectelor Antice și pentru înființarea Colegiului Arheologic Român" care avea 86 articole grupate în 13 capitole.
(Al. Păunescu, Din istoria arheologiei românești pe baza unor documente de arhivă, Ed. Agir, București, 2003 p. 85-107)
