Întemeietorul numismaticii moderne din România.
Studii secundare la Năsăud
Şcoala normală superioară
Editor la Buletinul Societăţii numismatice române.
Fondator -revista Cronica numismatică şi arheologică.
1938 - a fost ales membru corespondent al Academiei Române. .
1948 - a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Antichităţi creştine din Istros, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, nr. II, 1909, nr. 4, p. 165-170.
Inscripţie grecească din Istros, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, nr. III, 1910, nr. 4, p. 106.
Unde a fost vechiul Halmyris?, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, nr. III, 1910, nr. 4, p. 93-94.
BCMI 1910 - Despre ruinele din Pantelimonul de Sus (p. 146), Bisericuţele (Ruine străvechi din Dobrogea - p. 29-36), două morminte antice din Dobrogea (p. 125-129), stâlpii miliari romani găsiţi în satul Garvăn (p. 141-143).
Monede vechi româneşti găsite in Dobrogea — Tezaurul de la Eădila, în CL, XL (1906), 12, p. 1117 — 1122. Numismatica Dobrogei, In „Arhiva Dobrogei“, I (1916), p. 112 — 123.
Monedele dacilor, in BSNR, XV (1920), p. 58 — 78.
Primele peceţi cu stemele unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, ibidem, XVII (1923), p. 60 — 63.
Monetăria Ţării Româneşti in timpul dinastiei Basarabilor,inAIINC,III (1924—1925), p. 107 —159.
Monedele împăratului Traian referitoare la războaiele cu dacii şi cucerirea Daciei, în BSNR, XXIII (1929), p. 1138;
Bănăria lui Dabija-Vodă, BSNR, XXIV, (1930), p. 53 — 79.
Efigiile monetare ale Domnilor români, ibidem, XXV (1931), p. 126 — 142.
Monedele şi decoraţiile României, în „Enciclopedia României“, I, 1938, p. 85—125.
Din istoria şcolii de arhivistică, în „Hrisovul“, I (1941), p. 11 — 45.
Les tetradrachmes de Thasos et de Macedoine l-ere el leur circulation en Dacie, în „Balcania“, VII (1944), 1, p. 3—22.
O pagină de heraldică românească veche, in „Buletin ştiinţific“, I (1948-1949), p. 151-162.
Problema monedelor dace, „Buletin ştiinţific“, I, p. 19 — 27 şi „Buletin ştiinţific“, 2 — 4 (1950), p. 53 — 65; Ponduri inedite sau puţin cunoscute din Histria, Callatis, Tomis, în SCN, I (1957), p. 247 — 295.
Membru fondator (23 novembre 1935) al organizației profesionale Colegiul Arheologic Român (C.A.R.) care a propus Proiectul de lege intitulat "Pre-proiect de lege pentru protecția Monumentelor și Obiectelor Antice și pentru înființarea Colegiului Arheologic Român" și care avea 86 articole grupate în 13 capitole.
A fost tatăl matematicianului Grigore C. Moisil.
Emil Condurachi, Grigore Moisil - omul, Memoriile SSI, s. IV, t. 1, 1975-76 p. 157-162.
Constantin Preda, Grigore Moisil, în EIR, p. 224-225.
