Student al lui Scarlat Lambrino.
Inițiator al studiilor de aerofotogrametrie arheologică în Magna Graecia.
Creator și Director al Aerofototecii Naționale Italiene (1958-1964).
Siracusa și Lentini (1949-50), Gela şi teritoriu (1951-1954), Siris-Heraklea, Metaponto, Incoronata, Rossano ş.a. (Basilicata) în Italia, la misiuni arheologice italiene în Afganistan și Israel (1959-60)
Redactor al publicaţiei Fasti Archeologici (Italia).
Director şi creator al Aerofototecii Naționale Italiene (1958-1964) și sopraintendent arheolog al regiunilor Basilicata (1964-1977) și Puglia (1977-78).
A predat cursuri de urbanistică greacă arhaică la Facultatea de arhitectură din Roma (1971).
Doctor docent în topografie antică (Roma 1971)
Membru al mai multor societăţi ştiinţifice (Pontificia Accademia di Archeologia, Federaţia Internaţionala de Studii Clasice, Deutsches Archäologisches Institut, Comitato Tabula Imperii Romani, Instituto di Studi Etruschi, Istituto di Studi sulla Storia e Archeologia della Magna Grecia, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română.
Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Bucuresti şi Cluj-Napoca.
Muzeul Național de Arheologie al Basilicatei (Potenza) a primit numele său (2005).
Premiul Feltrinelli pentru arheologie al Accademia Nazionale dei Lincei (1975);
Medalia de aur cu Diplomă Clasa I, din partea Ministerului Bunurilor Culturale şi Ambientale (1982);
Premiul "Una vita per la Lucania" al regiunii Basilicata (1986);
Ordinul Palmes Académiques al Republicii Franceze;
Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer (2003)
Contribuţii la studiul relațiilor greco-autohtone, al topografiei şi al fazelor istorice şi urbanistice a trei mari centre coloniale: Gela (Sicilia), Metapont şi Siris-Heraklea, ca şi la cunoaşterea oraşelor romane Grumentum şi Venusia (sudul Italiei).
A studiat sistematic mecanismele de difuziune a civilizaţiei greceşti din colonii spre lumea indigenă prin cercetarea arheologică a zeci de aşezări din chora orașelor grecești din Sicilia şi din sudul Italiei. A inițiat noi direcții de cercetare în studiul colonizării greceşti și în utilizarea fotografiei aeriene pentru prospectarea teritoriului fiind considerat unul din fondatorii și teoreticienii metodelor aerofotoarheologiei.
În 1967 a identificat aerofotografic, la Histria, organizarea necropolei tumulare de epocă greacă în parcele, divizate și traversate de drumurile care fac legătura cu teritoriul său.
A restructurat şi creat numeroase muzee în zonele arheologice în care a activat, îmbogăţindu-le astfel oferta turistică: Muzeul Arheologic Naţional al Siritidei (Policoro), Muzeul Arheologic Naţional din Metapont, Muzeul Naţional al zonei Melfi, Muzeul Naţional „Domenico Ridola” (Matera), Muzeul Arheologic Naţional al Văii Superioare a râului Agri (Grumento Nova), Muzeul populaţiilor antice din Lucania (Vaglio), Muzeul Național de Arheologie al Basilicatei (Potenza), care a primit numele său (2005)
Astazi funcționeaza Scuola di Specializzazione in Beni Archeologici "Dinu Adamesteanu" - Università del Salento (Lecce).