Adameșteanu Dinu I.

Siracusa și Lentini (1949-50), Gela şi teritoriu (1951-1954), Siris-Heraklea, Metaponto, Incoronata, Rossano ş.a. (Basilicata) în Italia, la misiuni arheologice italiene în Afganistan și Israel (1959-60)

Membru al mai multor societăţi ştiinţifice (Pontificia Accademia di Archeologia, Federaţia Internaţionala de Studii Clasice, Deutsches Archäologisches Institut, Comitato Tabula Imperii Romani, Instituto di Studi Etruschi, Istituto di Studi sulla Storia e Archeologia della Magna Grecia, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română.

Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Bucuresti şi Cluj-Napoca.

Muzeul Național de Arheologie al Basilicatei (Potenza) a primit numele său (2005).

Premiul Feltrinelli pentru arheologie al Accademia Nazionale dei Lincei (1975);

Medalia de aur cu Diplomă Clasa I, din partea Ministerului Bunurilor Culturale şi Ambientale (1982);

Premiul "Una vita per la Lucania" al regiunii Basilicata (1986);

Ordinul Palmes Académiques al Republicii Franceze;

Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer (2003)

Contribuţii la studiul relațiilor greco-autohtone, al topografiei şi al fazelor istorice şi urbanistice a trei mari centre coloniale: Gela (Sicilia), Metapont şi Siris-Heraklea, ca şi la cunoaşterea oraşelor romane Grumentum şi Venusia (sudul Italiei).

A studiat sistematic mecanismele de difuziune a civilizaţiei greceşti din colonii spre lumea indigenă prin cercetarea arheologică a zeci de aşezări din chora orașelor grecești din Sicilia şi din sudul Italiei. A inițiat noi direcții de cercetare în studiul colonizării greceşti și în utilizarea fotografiei aeriene pentru prospectarea teritoriului fiind considerat unul din fondatorii și teoreticienii metodelor aerofotoarheologiei.

În 1967 a identificat aerofotografic, la Histria, organizarea necropolei tumulare de epocă greacă în parcele, divizate și traversate de drumurile care fac legătura cu teritoriul său.

A restructurat şi creat numeroase muzee în zonele arheologice în care a activat, îmbogăţindu-le astfel oferta turistică: Muzeul Arheologic Naţional al Siritidei (Policoro), Muzeul Arheologic Naţional din Metapont, Muzeul Naţional al zonei Melfi, Muzeul Naţional „Domenico Ridola” (Matera), Muzeul Arheologic Naţional al Văii Superioare a râului Agri (Grumento Nova), Muzeul populaţiilor antice din Lucania (Vaglio), Muzeul Național de Arheologie al Basilicatei (Potenza), care a primit numele său (2005)

Astazi funcționeaza Scuola di Specializzazione in Beni Archeologici "Dinu Adamesteanu" - Università del Salento (Lecce).

• Elena Lattanzi (a cura di), Attività archeologica in Basilicata 1964-1977. Scritti in onore di Dinu Adamesteanu, Matera, 1980.
• Diverşi autori, Studi in onore di Dinu Adamesteanu, Galatina, 1983;
• Alexandru Barnea, Dinu Adameşteanu la 80 ani, SCIVA 44, 1993,2, pp. 119-123.
• Marius Porumb (ed.), Omaggio a Dinu Adamesteanu, Cluj, 1996;
• Alexandru Barnea, In memoriam Dinu Adameşteanu (1913-2004), Ephemeris Dacoromana, XII, 2004, 1, pp. 9-13;
• Jean-Paul Morel, En souvenir de Dinu Adamesteanu (1913-2004), Il Mar Nero, V (2001-2003), Roma, 2006, pp. 9-11 ;
• Al. Barnea, Dinu Adameşteanu (1913-2004). Evocare la şapte ani de la plecarea spre cei drepţi, Zargidava, 2011, 10, p. 149-158;
• Francesco d’Andria, Adamesteanu, l’Università e il Salento, Ephemeris Dacoromana, XIII, 2011, pp. 287-299;
• Salvatore Bianco, Antonio De Siena, (a cura di), Dinu Adamesteanu. L'uomo e l'archeologo dalla Dobrugia sul mar Nero alla Siritide sullo Ionio, Taranto, 2012;
• Michel Gras, Pour une histoire des liens franco-roumains. En souvenir de. Dinu Adameşteanu (1913-2004) et de Dinu Theodorescu (1929-2010), Ephemeris Dacoromana, XV, 2013, pp. 47-57;
• M.Angelescu, Histria. Cent campagnes archeologiques, Ed. Univ. Européenes, 2019.