Studiile secundare la Liceul „Sf . Sava" din Bucureşti
În vederea pregătirii doctoratului s-a specializat în istoria şi cultura antichităţii greco-romane la Facultatea de litere a Universităţii din Paris, la „College de France" şi la „Ecole des Hautes Etudes Historiques". În aceeaşi perioadă a studiat şi la Universităţile din Roma şi Milano, urmând cursuri de papyrologie.
castrul roman de la Băneasa (jud. Teleorman)
După 1950 s-a preocupat mai ales de problemele feudalismului tîrziu de pe teritoriul oraşului Bucureşti şi din alte cîteva obiective, iar din 1960 s-a dedicat studierii sistematice a necropolei neolitice de la Cernica.
1970 - membru titular al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R.
Poids inedites de la Petite Scythie, Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 602-611.
Timbres amphoriques inedits trouves en Roumanie, Dacia, III - IV, 1927-1932, p. 612-619.
Cîteva corpuri barbare din armata romană de la Augustus la Gallienus. Prefaţă de N. Iorga, Bucureşti, 1928, 208 p .
Colonizarea orientală în Illyricum, ARMSI, 8, s.3, mem. 16, 1928, p. 1-68.
Correction à une inscriplion de Lucanie, Revue de philologie, Paris, 3, 2, 1928, p. 54-56.
Legăturile între civilizaţiile orientală şi occidentală în lumea antică, Vălenii de Munte, 1929, IV+83 p.
Un papyrus latin relalif à la defense du Bas Danube, RHSEE, 5, 1-3, 1928, p. 38-74.
Un papyrus latin relalif à la defense du Bas Danube, Acgyptus, Milano, 9, 1, 1928, p. G3-9G.
O piatră gravată înfățişând o scenă militară a armatei romane, închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 93-100.
Timbres amphoriques trouves a Callatis, RIISEE, 12, 10- 12, 1935, p. 278-313.
Trois sceaux thasiens inedits de Callatis concernant les cultes de Thasos, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 283-291.
Nouveaux timbres amphoriques provenant de Callatis, Dacia, V - VI, 1938, p. 321-327.
Considerations sur les timbres amphoriques decouverts en Roumanie et sur les cotes du Pont Euxin, RHSEE, 16, 1-3, 1939, p. 44-52.
Le grand camp romain situe pres de la commune de Băneasa, Dacia, IX-X, Hl41-1944, p. 441-472+3 fig.
Antiquites inedites d'Oltenie, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 308-322.
Raportul săpăturilor executate în 1951, în sectorul Z de la Histria şi pe teriloriul comunei Tariverdi (Dobrogea), SCIV, III, 1952, p. 263-268 şi SCIV, IV, 1953, 1-2, p. 99-152 (colab).
Săpăturile arheologice din sectorul Mihai Vodă, București, Rezultatele săpăturilor arheologice şi ale cercetărilor istorice din anul 1953. I. 1954, p. 45-132, şi în Studii şi referate privind istoria României, I, 1954, p. 322-409 (în colaborare).
Histria, Monografie arheologică, Bucureşti, 1954 (cap. II, par. 4, partea a II-a, p. 285-292).
Bucureştii de odinioară în lumina cercetărilor arheologice, Bucureşti, 1959, 239 p + CXX pi.(în colaborare).
Şantierul arheologic Bucureşti. Seclornl Ciurel, Materiale, VII, 1961, p. 657-682 şi Materiale, VIII, 1962, p. 761-794 (în colaborare).
Săpăturile arheologice de la Tîrgşorul Vechi, Materiale, V, 1959, p. 619-629 (în colaborare).
Die jungsteinzeitlichen Funde in Cernica ( Bukarest), Dacia, N.S., VII, 1963, p. 27-90 şi ln limba română, în Bucureşti, I, 1968 (în colaborare).
Unele probleme istorice privind aşezările medievale muntene în lumina cercetărilor arheologice de la Cernica, SCIV, XIV, 2, 1963, p. 361-394.
Observații privind unele cahle de la Mănăstirea Mihai Vodă, SCIV, XVI, 4, 1965, p. 745 -764.
O marc locuinţă feudală descoperită prin săpături arheologice în Bucureşti, Cercetări arheologice in Bucureşti, 2, 1965, p. 325-314.
Observations concernant les rites funteraircs neolilhiques de la necropole de Cernica, Dacia, N.S., JX, 19G5, p. 45-58.
La station et la necropole neolilhique de Cernica, Actti del Congresso Inlernazionale delie scienze preistoriche e protostoriche, II, Roma, 1965, p. 231-2. (în colaborare).
Cernica - unul din cele mai vechi cimitire preistorice din Europa, Magazin istoric, 1, nr. 6, 1967, p. 28-32.
Necropola preistorică de la Cernica şi locul ei în neo/ilic11/ românesc şi european (în lumina ultimelor descoperiri arbeologicc), SCIV, 18, 1 1967, 3, p. 379-400.
Cercetări arheologice la Cernica, Materiale muzeologice, 6, J 968, p. 7 - 26 (ln colaborare).
Date noi pc marginea cercetărilor istorico-arheologice de la Mănăstirea Călcllui , Revista muzeelor, 5, 6, 1968, p. 547-553 (in colaborare) .
Mănăstirea Cotroceni, Bucureşti, 1968, 60 p.
The prehistoric Necropolis of Cernica and its Place in the Neolitic Cultures of Romania and of Europe in the Light of recent Discoveries, Dacia, N.S „ XIII, 1969, p. 45-59.
/,a necropole de Cernica. Sa place par mi Les ciuilisalions neolilf1iq11es de/' Europe, Archeologia, 3.">, 1970, p. 5'1 - 61.
Tombes neolilhiques de parlurienles de la necropole de Cemica (TV-eme millitinairc au.11.c.), I1011111anie , ln \"III Iii lnlernalional Congress, 111, Tokyo, 1!J70, p. 116-152 (în colaborare).
llemarqucs sur Les offrandes de la necropole neolilhique de Cemica, în V li• Congres lnlernalional des Sciences Pdlrisloriques el Prololtisloriques, I, Praga, 1970, p. 447-452.
Aspects des rites et croyanccs funeraires neolilhiques dans la necropole de Cernica, in VIII Congres Internalional des Scienccs Anthropologiques et Ethnologiques, V, Moscova, 1970, p. 237 --254.
După 6 milenii din nou la drum, Magazin istoric, V, 2(47), 1971, p. 28-30.
Morminte de femei decedate în timpul naşterii din necropola neolitică de la Cernica, București, 8, 1971, p. 37-53 (in colaborare).
Ressemblances el differences entre les civilisalions Boian el Hamangia el leur place dans le neolithique carpato-danubien, în VIII Congres International, II, Belgrad, 1973. p. 438-419.
Les tombes neolithiques a inhumation sur le thorax de la necropole de Cernica ( Ro11manie) et leur signification dans l'evolution des conceptions funeraires prehistoriques, in IXth Intenational Congress, Chicago, suplement II, 1973, p. 5.
Un rituel funeraire exceptionnel de l'epoque neolilhique en Europe el en Afrique Septentrionale, Dacia, N.S., XIX, 1!l75, p. 27-43.
Morminte cu schelete aşeate pe torace din necropola neolitică de la Cernica şi semnificația acestui ritual preistoric, Muzeul naţional, 2, 1975, p. 223-234.
A aprticipat la congresele internaţionale: Roma (1962), Moscva (1964), Praga (1966), Tokyo (1968), Belgrad (1971), Chicago (1973),
Bucureşti (1974) şi Nisa (1976).
Eugen Comșa, Necrolog - Gheorghe Cantacuzino, SCIVA , tomul 29, nr. 2, aprilie -iunie, 1978, p. 303-305.
Corneliu N. Mateescu, George Cantacuzino (1900- 1977), Drobeta, 1980, p. 241 - 242.
George Trohani, Din însemnările profesorului Gheorghe Cantacuzino (1900–1977), Cercetări Arheologice, Vol. 18-19, 2012, pag. 233-256.
George Trohani, Din însemnările Profesorului Gheorghe Cantacuzino (1900-1977). VI. Simpozionul de istorie şi arheologie româno-sovietic din 26-29 decembrie 1958, Cercetări Arheologice, Vol. 25, pag. 217-234, 2018.