Mihalache Ghica împreună cu Vladimir de Blaremberg (fost ofițer, cartograf și inginer) și marchizul de Châteaugiron (Consul general al Franței în Principatele Române) au întreprins în maniera distructivă practică la acea vreme , săpături arheologice în Oltenia (de ex. în castrul roman de la Slăveni).
Pasionat de epigrafie și numismatică
Mare colecționar de antichități
Unul dintre primii donatori ai nou înființatului Muzeu de Antichități
Ca ministru de interne a impus ca toate antichitățile descoperite să fie trimise la Muzeul Național de Antichități (document din 8 mai 1846).
Mihalahe Ghica își propunea realizarea unui corpus de inscripții antice, grecești și latine, descoperite în Principatele Române.
Membru al Societății de Istorie și Antichități din Odessa.
Banul Mihalache Ghica (1792–1850) a fost fratele domnitorului Alexanru II Ghica, căruia i-a propus textul Poruncii din 1834 care a înființat Muzeul Național.
Păunescu A., Casan-Franga I., Diaconu, P., Începuturile arheologiei românești. Istoricul Muzeului Național de Antichități, SCIVA 35, 1984, 1, p. 3–44.
Păunescu A., Din istoria arheologiei românești pe baza unor documente de arhivă, Ed. Agir, București, 2003, p. 13–14 și 23-24.
