Studii secundare la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați și Liceul „Matei Basarab” din București, obținând bacalaureatul în 1902.
Membru al Comisiunii Monumentelor Istorice - Secția pentru Transilvania.
Membru Academia Română - 1955.
Răsplata muncii pentru învățământ clasa I.
Ordinul Meritul Cultural pentru promovarea culturii în grad de cavaler cl. I.
Order of the Crown of Italy(en) în grad de Mare ofițer.
II ritratto di Decebalo, în Ephemeris D, I (1923), p. 387 — 412.
Fidenae. Studio storico-topografico, Ephemeris D, II (1924), p. 416 — 459 .
Le limes dacique. Nouvelles fouilles et nouveaux résultats, în BSHAR, XV (1929), p. 73 — 82.
Monumente inedite din Largiana, în ACMI, Transilvania, 1930—1931, Cluj, 1932, p. 83 — 116.
Provincia şi imperiul, în „Fraţilor Alexandru şi Ion I Lapedatu“, Bucureşti, 1936, p. 627 — 638.
Membru fondator (23 novembre 1935) al organizației profesionale Colegiul Arheologic Român (C.A.R.) care a propus Proiectul de lege intitulat "Pre-proiect de lege pentru protecția Monumentelor și Obiectelor Antice și pentru înființarea Colegiului Arheologic Român" și care avea 86 articole grupate în 13 capitole.
1928 -înființează la București, Asociația foștilor Membri ai Școalei Române din Roma.
1939 - a comandat în numele Statului român copia Columnei lui Traian. Copia a fost terminată în 1943. Copia a fost executată din ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură, și respectă proporțiile monumentului. Din cauza războiului mulajele au fost depozitate în diverse locuri în Roma (Muzeul Lateran, Forul lui Traian, Palatul Expozițiilor) și doar în 1967 au fost aduse în România. Din 1972 copia este expuse într-o sală a Muzeului Național de Istorie a României.
Din 1944 în exil, în Italia.
A fost căsătorit din 1925 cu Maria-Sofia Lahovary-Kretzulescu, fiica lui Alexandru Emanuel Lahovary, șeful Legației române la Roma, decanul corpului diplomatic român și principalul negociator cu statul italian în vederea fondării Școlii române de la Roma.
Nota biografică „Emil Panaitescu” în Anuarul Universității Regele Ferdinand I din Cluj - 1933-34, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1934, p. 194.
Ctin Preda, Panaitescu Emil, în EIR 1978, p. 250.
Veronica Turcuș, „Emil Panaitescu (1885-1958) și Școala Română din Roma” (PDF), Anuarul Institutului de Istorie „G. Barițiu” din Cluj-Napoca, tom. XLVI, 2009, p. 261–295
Veronica Turcuș, Șerban Turcuș, „România legionară și impactul asupra instituțiilor de cultură. Studiu de caz”, Anuarul Institutului de Istorie „G. Barițiu” din Cluj-Napoca, tom LII, 2013, p. 261-284.
